(în cocon fluturele țipă) pot ierta că mă crezi naivă dar nu-mi turna dimineți cu aromă de vină când vii să-mpărțim soarele la micul dejun e viață fără cocon de iluzie știu bine câte tranșee brăzdează bucata de pâine mucegăită (muncă de rob a plătit-o la negru) de când împărtășirea ni s-a scurs printre degete flămânzenia crește năuci gravităm în jurul prăzii admirăm aproapelui caninii mai lungi decât gândul de-a fii bărbat sau femeie caninii sunt semnul vampirismului de castă mai mult bărbat în care atingerile și-au pierdut curburile dulceața de ce nu mult mai femeie asprește în sâni alăptarea cu stele nu pare să te încânte prea mult cum se schimbă balanța prioritățile tandrețea e doar un sentiment golit de miez în care doar pustiul vorbește când surzești în cel de-al treilea cântec de cocoș nimic nu vibrează vidul știe cum să respire în tine sub ziduri de energie mai mult decât pentru o noapte de dragoste perfectă sau decât pentru viața pruncului nenăscut încă te-ai rugat fără ochi să te simți rotund nici un cadavru în spate să nu rânjească la tine moartea să desfacă magia până la capăt în sorbul galactic din vintre lacrima să treacă dincolo de apă roșu să cânte doar viața nu mă lepăd de tine părinte dar aș vrea să nu mai aud țipătul pruncilor ieslea e goală magii sunt la-nchisoare sub suspiciunea de trafic cu astre lumina se teme să mai îmbrace candoare boțită din pântec de trădare și crime zei de carton care dau cep venelor noastre nu mai miră pe nimeni cât de departe părinte cât de departe se merge nerușinat ne toarnă visele-n pocale pentru orgiile de sâmbăta seara oțetește sub cruce speranța în pupilă nu mai încap cimitire plutoane de execuție ciuperci atomice aruncă urgent balastul nacela nu poate duce cariere de piatră ca pe fluturi alege taie despărțit de curaj bisturiul e șansa luminii de-a se recunoaște în forme opace gravitația legată de tălpi nu poate înfrânge văzduhul din aripi oricât de mărunt ai toca vina nici învelită în șerbet nu-mi alunecă-n gură nu acuz umbra că-i rămân urme din mine pe brațe ilegal când mă ajută să mai traversez o veșnicie doar pregătesc ștreangul de care atârn paiața burdușită de ochi în care nici un curcubeu nu s-a stins
sâmbătă, 31 mai 2025