Biet popor de somnambuli! ... Doarme dus acest popor, Ce n-a fost vreodată treaz, Doarme somnul morților, Cu jugul pus peste grumaz! ... Mânat lejer spre eșafod, În bicisnica lui soartă, Pașii de somnambul îl poartă Mereu în alt episod! ... Este ușor de dus de nas, Ca boul cu belciug în nară, E dus la moarte, pas cu pas, De ciurdarii fără țară! ... Doarme dus acest popor Iubind grătarul și maneaua, Doarme dus, nepăsător Că-i fură alții șandramaua! ... Parcă nimic nu-l mai trezește, Din somnul ăsta lung și greu, L-a părăsit pe Dumnezeu Iar acum, tace și privește! ... Flexibil, ca un fir de iarbă, Dresat de mic, încă din școală, Arareori, când se mai scoală, Plin de curaj, înjură-n barbă! ... Românii-s mândri și fuduli, N-ar recunoaște nici tăiați, Că dormind sunt vinovați, Biet popor de somnambuli!