între pereți virtuali iarna înfometată de verde scrâșnind din dinți slobozește câşlegiile dă foc vorbelor neroditoare nemiloase vântul împrăştie cenușa copacului singuratic de-abia ținându-se pe picioare Mefiboșet-nepotul lui Saul spăla de răutate cuvintele * în zăpada inconștientului colectiv printre garduri aproximări ale unor mesaje subliminale încotro mergem Doamne? modelată de emoții și ambiții inima vâslește spre zidul de apă al concretului cine întoarce barca? crengile înghețate ale copacului din zare capătă forme geometrice sacre- seisme mentale provocate de neliniști fantezia volatilă a unui zbor se cristalizează în flori gândirea consonează cu aspirația de a atinge perfecțiunea pe tulpina visului dihotomia: materie-spirit dispensându-se de orice răspuns omul se urcă pe piedestal
sâmbătă, 31 mai 2025