blindness

furtuna din seara precedentă
a lăsat pe plaja inimii 
stele smulse din atic
herghelii de cai de mare 
şi cioburi 
din safirul privirilor obosite de căutări

tu stăteai nemişcat
în mijlocul tablei de şah
în timp ce valurile negre ale părului meu răzvrătit
îţi loveau cu putere stânca pieptului gol

cât timp să fi trecut 
de nu-mi pot aminti zâmbetul dimineţilor cu tine
zorii m-au legat la ochi cu eşarfele distanţei
dar te caut 
înăuntrul fiinţei mele 
condamnată să-ţi pun de fiecare dată alt nume

iubite
nu te văd
dacă mă auzi 
strigă-mă
* * *
după furtună înflorește cerul
caii de mare aleargă liberi prin fiecare atriu 
prinzând în aripile reci luceferi
și cioburi din stele căzătoare 
jarul încins le dă puterea
să deseneze plaja cu inimi străpunse de săgeți albastre

eu nu mai fac rocadă 
cultiv pătratele albe și negre
cu forma piciorului tău
o aripioară de sirenă mereu răzvrătită

oricât timp ar trece 
oricâte valuri s-ar sparge de pieptul meu
ars de soare și alintat de furtuni
îți simt desenul inimii 
pe firele fierbinți de nisip 
măcinate de clepsidră furtunos de calm

iubito
nu te văd
dar strig eleni
când te respir

liliana trif & ioan grigoraș