Bucuria Secerişului E soare splendid, în zi caldă de vară Şi grâu-n lan, din verde a-ngălbenit! Secerători sunt gata-n prag s-apară Căci grâu-i copt, şi bobul s-a-mplinit, E zi prielnică din zori şi până-n seară! Plugarii-aşteaptă, ale muncii roade Căci ei trudind din greu au semănat Neştiind în ce fel de pământ va cade, Dar bucuroşi ei grâul l-au împrăştiat Dorind, să crească spicele-n arcade. Ei s-au rugat s-aducă roadă însutită Când vremea-o fi de seceriş bogat, Şi speră-n ziua aceea mare, fericită Când grâul copt în snopi va fi legat, Dorinţa spre-a le fi în totul împlinită. Momentul e solemn în plină bucurie Pentru grânarele cele cereşti de sus, Căci boabele de grâu, pân-la o mie, Până la mii de mii vor fi pentru Isus, Şi pentru cer, ofrande, în minunăţie. Transpuse fiind, în suflete-ncercate Prin jertfa-I scumpă şi mântuitoare, Mulţimi de mii, vor fi răscumpărate Prin sângele, la Golgota ispăşitoare, Prin Planul mântuirii-n veci salvate. O, şi când hambarele vor fi umplute Cu-ale recoltei roade înmagazinate, Atunci vor fi cântări, sfinte şi multe La tronul Tatălui, Cel din eternitate Pe care şi-ngerii-or dori să le asculte! Flavius Laurian Duverna 21 iulie 2009