Bumbacul

Dimineaţa dau o raită 
în grădina însorită,
văd cultura de bumbac 
splendid înflorită.

Flori albe, turcoaz şi roz, 
galbene, lila, vernil
ş-au deschis corola, 
sub cerul senin.

Într-o altă zi de vară, 
mai târziu, înspre amiază,
capsulele de bumbac 
puf alb etalează.

Câteva zile mai trec, 
şorţu-n brâu îmi pun
şi culeg bumbacul, 
că-i matur acum. 

După ce l-am dărăcit 
şi în fir l-am transformat
îl vor ţese în războaie 
fetele bălaie.

Cămăşi, fuste, ii frumoase, 
cu arnici brodate,
vor găti flăcăi şi fete 
chiar la noi, în sate.

C-aşa-i portul românesc
de mână lucrat,
eşti mândru şi fericit, 
când l-ai îmbrăcat.