Ca o roată de moară

Ca o roată de moară tăvălugul însetat trece
peste ziua de ieri, peste ziua ce-a fost,
ca o pasăre mare tăvălind lucruri
ca o taină ascunsă revelată anost.

Ca o roată de moară pe ape, ca un strigăt pe Don
Bunicul din oale străbate prin ierbi
te privește, te simte din ascunzișul
ce te frământă atuncea când fierbi.

Ca o roată de moară, ca un îndemn
ca o cuvântare rostită solemn
ca un munte ce-ai vrut să asculți
ca o câmpie ce-ai visat că săruți...