Un om… o mască… o figură… Un biet actor pășind pe scena vieții Neincăpand în a destinului măsură Își caută în centrul vechi al pieții Un alt destin ce-avea să-l împlinească. Cu glas sonor el recita în stradă Poeme vechi făcute să uimească, Dar oamenii blamau a lui bravadă. Vedeau în el un simplu cerșetor. Da! El cerșea ! Dar glorie și faimă! Și ignorat fiind ‘n-acest trist decor Se retrăgea tăcut în a lui haină. Era un ultim cântec de sirenă Dar n-atrăsese azi în a lui plasă Niciun muritor pierdut în beznă Și-ncet cortina peste el se lasă. Sătul de-aceste ne-mpliniri aride, Văzând că faima n-avea să cunoască Al nostru biet actor se sinucide Scoțându-și de pe față a lui mască.
sâmbătă, 31 mai 2025