CADE BRUMA Cade brumă cu miros de iarnă, Toamna pare gata să se ducă, Vântul a intrat printr-o lucarnă Şi se zbate-n pod, ca o nălucă. Cad alene, frunze obosite De căldura verii ce-a trecut. Se rotesc în aer, ameţite Şi se-ntorc în leagănul de lut. Cad trei stele dinspre Carul Mic, Trei fantasme albe-argintii. Mă ascund în marele NIMIC. Uită-mă şi nu mă mai iubi. Când vor ninge iarăşi meri în floare, Bea în cinstea mea, un strop de vin. Lasă-te furată de vâltoare. Uită-mă! Puţin câte puţin. Lasă primăvara să revină Călărind un inorog ţintat. Scaldă-ţi fruntea albă în lumină. Bucură-te dacă m-ai uitat. Lasă caii gândului să pască Iarba bucuriei de-a trăi. Nimeni n-are să te recunoască, Jucăuş copil printre copii. Lasă verde crud să te inunde, Orice gând de dor să ţi-l aline. Pleacă dacă vrei către NICIUNDE. Îţi promit că te păstrez în mine!