Şi iarăşi te înalţi din libera-ţi cădere Şi aripa ţi-o vindeci, din nou să mă atingi, Căci inima ta cere din nou o mângâiere Şi mai ales, nu vrei de-acum ca să te stingi. De dor mă chemi la tine! Să mă iei în braţe! Viteza cu care cazi scade tot mai mult, Şi te îndrepţi spre mine, cu aceleaşi şoapte, Eu revin mereu, mereu...să le ascult. 2010