Căldura ne-mbracă cu sucul din noi, Degeaba visăm la zăpadă-n zăvoi, Tricouri cu sare fierb vara și mor Speranțele noastre în umbra din nor... Căldura ne arde, scânteile-gânduri Copacii încinși feliază în scănduri, Am vrea iar în peșteri la umbră- n răcoare, Ne doare progresul, în jur totul moare... Căldura topește pământ și cuvânt În liniște, soare, pustiu-legâmânt Îl fac azi cu tine, cu sufletu'-ncins: "Jarul din gânduri las ție, dar stins!"