CAMERA CU AMINTIRI

CAMERA CU AMINTIRI 
autor Nicolae Nistor
Poate fi o noapte pierdută 
dacă nu tragi de ea 
cu lacrimile tale 
sau te ascunzi după perdelele 
amețite de culori și șampanie… 
Am fugit din noi pe fumul 
de țigară, plină de sânge, 
parcă eu trebuia să mușc 
din ce a rămas după foame… 
Telefonul doarme, 
muzica aleargă singură 
prin cameră, 
vorbește răgușit… 
O partitură în evazați 
și pânză de in, 
rotiri de femei goale, 
iar noi tragem de noapte 
amnezici, cu mâini tremurânde, 
știrile sunt acoperite de noi, 
o poveste Woodstock 
care spune multe…