câmp fără orizont

în stânga era o jumătate de haos
în dreapta era o risipă de nemângâiere
oricât ai fi alergat de negură
pe câmpul fără orizont
nu te puteai ascunde decât în propria groapă
săpată cu unghiile
în țărâna rece și tăcută
de la pieptul pământului

niște bolovani mari de nouri
întunecau zăpada mieilor

în spate era zădărnicia oamenilor,
în față,
zilele numărate