şi cerul se coboară strivind acoperişuri şi cuşti de şobolan când dăngănit de clopot mi-e inima ce urlă şi ochii-n întuneric se-agaţă de tavan eu doar o mână slabă abia mai pot s-aşez pe fruntea unui înger băiatul meu visez şi-ncet se urcă cerul lumină prin ferestre îngerul meu copilul meu privește pe străzi se plimbă Dumnezeu cu siguranță încă ne iubeşte
miercuri, 16 iulie 2025