Cântec Cluj—Napoca O ciupercă de raze e Clujul în mers Un salt peste ochi cu mâna pe ape Un suflu de frunze dat la cules Pe nori ce-ţi revine şi-ţi e aproape Lumina aici se aşterne-n izvoare De ochi şi de stele de paşi şi de zbor Un salt peste muchii Cetăţuia îţi pare Pe trepte când urci surâzând tuturor Şi perlă în mers—cunună de stele Clujul devine oriunde priveşti Străpunge destinul şi-un câmp de lalele Îndată te face mereu să prtiveşti O piatră e Clujul o piatră prea scumpă În ochi să o porţi pe palma tăcerii Amiaza din tine putând să erupă Pe aleea de raze în mijlocul mării Destin şi menire—o scară umană Să-ngheţe privirea în ochi pe vizor Mersul pe raze ades când te cheamă Să fii pe măsură lucefăr în zbor 14-03- 13 Cluj—Napoca