CÂNTEC DE LEBĂDĂ

CÂNTEC DE LEBĂDĂ

Cântec de lebădă, bocet prelung,
Toate secretele în cartea lui Yung,
Adler şi Freud par un pic desueţi,
Eul captiv într-un grup de poeţi.

Cântec de lebădă, luna în apă,
Pare strivită, forţată să-ncapă,
Valuri străine bat în nisip,
Trece doar timpul, cel fără de chip.

Cântec de lebădă, ca o baladă,
Ochii ar vrea doar iubire să vadă,
Gândul se umple de o lene străină,
Drumul se pierde în câmpia divină.

Cântec de lebădă, molcom, supus,
Pare că urcă spre Cel de Sus,
Simt depărtarea mereu mai aproape,
Somnul se-agaţă zăbavnic de pleoape.

De malul apei greu mă desprind,
Lume în noapte la un capăt de grind.