Căntec din zăvoi Am dat o pagină înapoi și am zămbit neașteptat Cănta surăsul tău curat Un căntec ce nu l-am uitat Ce începe slab , însă ritmat Mă poartă-n lumi de vis create Tărămuri noi nevizitate Aș vrea să zbor dar tu mă ții , De mănă , parcă-ai vrea să vii Într-o frumoasă escapadă Mergănd pe nori pe esplanadă Uitănd de tot ce este jos E rece-aici dar e frumos Un rece din copilărie Ca-n iernile ce au fost să fie Zburănd legați la săniuș Cănd timpul se oprea pășh ,pășh Puteam dormi pe derdeluș De ne lăsau ai noșh părinți Jurănd pe nea că stăm cuminți Și că venim acasă doar La primăvară cănd pe drum Din case nu mai iese fum Si florile de Mai răsar Motiv ca să plecăm noi iar Sus in pădure – n luminiș Ca să-ascultăm din mărginiș Fanfara de lupșhori si urși Ce cantă dirijați conduși De o suită de bătlani Ce sunt aici de mii de ani , Deși pe lac ei s-au născut De-o broască însă s-au temut Și au venit aici la noi Să îi aducă-n grabă în zavoi Să facă un spectacol nou Avănd tenor un tănăr bou Și o văcuță tinerică Ce face fițe-n orice clipă Căntănd cam fals cu importanță Zămbind în orice circumstanță La tănărul bouțz tenor Ce o iubește arzător Și Îi dedică orice tril Mugind pe langă ea cu stil Și stăm intinși pe nori privind Cum anii pier ,se duc tiptil Și nu mai suntem iar copii Copii avem și ei ne-aduc Surăsul cald din asternut Al unui Baby ce din zori Ar vrea să stea aici pe nori Cu noi , pe frigul ăsta vechi Ce seamănă fără perechi Cu iarna aia noastră vie Ce se-ntampla-n copilarie Ar vrea , ne spune el peltic Să afle acum despre Bunic Daca așa eu m-am născut Bătrăn și plin de păr cărunt Sau poate-am fost si eu copil Am spart un geam si din senin M-au pedepsit ca să rămăn Copilul mic , însă bătrăn !