Prea goi, in drum catre niciunde Un zambet e o clipa si s-a dus Cata durere-n suflet se ascunde Si cate, cate ar mai fi de spus! Cautand iubirea pe poteci obscure Se scurge viata cu ai ei tumult, Tradari iubirea a ajuns sa-ndure Spunand adesea..este mult, prea mult! O goana efemera spre mai bine Traind trunchiata bucurie lacrimand, Durerea arde ca un ac de maracine Apoi tacerea se asterne-n gand Sub zambet, e tradare si minciuna, Prea plini adesea…dar atat de goi! Durerile si neputintele se aduna Iar incotro ne indreptam nu stim nici noi. Avem mandrii si fumuri in privire Si stransi de-al carni eu ne pizmuim Uitand ca trece timpul fara stire Iar intr-o zi neasteptata toti murim. Greta Andreica
sâmbătă, 31 mai 2025