Cântec în mlaştinile ferile

Împotmolit în cuvinte, ca-n mlaştinile fertile 
în care se nasc fiinţe, pierdut în pădurea de planete, 
zbătându-se în braţe sonore, uitat într-o epistolă de neuroni, 
ducând după sine taina, ultimul cântec al masculului 
înainte morţii trupului care se divide, 

apoi scânteia divină care îl preface în gând 
la marginea apelor mari…