Au început frunzele să zboare smulse de pe ramuri de un vânt zănatec, s-a dus deja al verii dulce farmec, s-a dus deja al verii dulce farmec, zilele parcă prea repede se trec și-au început frunzele să zboare îngălbenite de razele de soare! Se strâng și norii și încet se scurg, iar noaptea este parcă tot mai rece, păsările toate se grăbesc să plece, păsările toate se grăbesc să plece, izvoarele subțiri n-or să mai sece se strâng deodată norii și încet se scurg și simțim parfumul viilor în pârg! Se duce vara cu-al ei farmec blând, pădurile au prins încet, să ruginească, crengi tot mai golașe către cer se cască, crengi tot mai golașe către cer se cască, pe copaci răsar cucuieți de iască se duce vara cu-al ei farmec blând și același greier cântă-ncet, plăpând!