În răcnete de mare disperare suflu vânt de speranţă Mistic răsună în creierii munţilor ce înconjoară pădurea sufletească Sclipire de foc stins înviat într-o clipă de moarte vie Aduce numai zile fierbinţi de neastâmpăr sufletesc poticnit în vreme de lăsată durere. Spunând într-un înţeles păgân imagini se sting în zori Noaptea ce veghează stă culcată pe stele de lumânări Adusă la viaţă plânge spre ocrotirea bunelor griji de păcate, ce sting lumânări de foc stins.