- Ca într-un joc de cărţi cu miză mare, Iubito, eşti careul meu de aşi Şi când plusez pe tine nu mă doare Că ştii să joci şi nu poţi să mă laşi Să pierd niciun minut, nicio secundă. De mă gândesc, nu ar avea nici sens, Că viaţa asta-i ca o târfă scundă Şi poate-ar vrea să ne oprim din mers. Eu cred că-ntregul pot ne aparţine, C-ai fost şi eşti careul meu de aşi, Am să plusez mereu numai pe tine, Rămâi în joc, te rog să nu mă laşi! - Nu vreau să pierzi pe mâna mea nicicând Şi dacă sunt careul tău de aşi Pastrează-mă în fiecare gând, De mâna să mă ţii, să nu mă laşi. Numai o teamă am, viaţa-i un joc Cu reguli încălcate uneori; Oare depindem numai de noroc? Toţi ne dorim să fim câştigători. În jocul ăsta suntem aliaţi, Învinşi sau amândoi învingători, De la o vreme suntem condamnaţi Iubirii să îi fim ambasadori. Ioan Grigoraș & Lili Trif