Cât de tandră ești, iubire!

Cât de tandră ești, iubire!

Nicicând n-aș fi bănuit, iubire,                          
Că fără tine viața-i seacă,                                  
Nu tu dragoste, nu tu simțire,                            
Totul plutește și se îneacă.                                 

Căutăm în taină, nu răscolim,                           
Printre momentele trăite-n doi,                               
Nu cedăm, căci o viață ne dorim...                       
Ca după secetă să vină ploi.   

Mi-am pierdut controlul, din iubire,                 
Sunt vrăjit de tine, pasiune,                                 
De m-aș trezi din vis-n fericire                           
Aș crede în tine ca-n minune.                             

Îți gust spontan roua de pe buze,                      
Clocotește sângele-n artere,                               
Nu am măsură, și nu am scuze                         
Să ignor poftirea, ce îmi cere...                           

Te-aș fereca în mine, omenesc,                           
Să îți sorb aroma din privire,                              
Din ce în ce mai mult eu te doresc,                     
Și văd, cât de tandră ești iubire!                         

Autor: Gabriel Stănciulescu