Câte ceva despre umbre
sâmbătă, 31 mai 2025
Am realizat cum este să te-ntâlnești c-o umbră, 
să o săruți, s-o ții de mână, s-o-mbrățișezi…
eventual, s-o iei așa… cu totul pe-arătură, 
atât timp cât în vrăjile-acesteia te-ncrezi.
Umbrele, am realizat că-s vesele sau triste, 
că-s aspre ori, din contra, foarte delicate, 
că sunt lașe-ori curajoase, simpluțe-ori complicate, 
verticale ori dureros de înclinate…
Am realizat că nu e cu totul imposibil, 
orice ai fi, să ți se potriveasc-o umbră, 
chiar umbră-ntâmplător de-ai fi nu este improbabil
să te-asortezi cu cine știe care umbră.
Am realizat amarnic cum o umbră-ntr-o clipă
este-n stare a trânti cu tine de pământ
și fără de a se simți vreo secundă în culpă
să-ți transforme mai toate iluziile-n vânt.

Ce încă n-am realizat e când am realizat
că ajută, poate, să nu-ți pui bază-n umbre, 
dar la câte-ai de la ele cu-adevărat de-nvățat, 
parcă-i păcat să le suprimi cu "lumini" sumbre…