Câte iubiri

Câte iubiri s-au rătăcit,
Prin tâmpla timpului albit!
De doruri și de lacrimi multe,
Câte iubiri sunt muribunde!
Cu  pas grăbit sau pas încet,
Câte iubiri s-au stins discret!
Și printre ele și a mea,
În rochia ei de catifea
Și în sandale cu baretă
În încercarea ei cochetă,
Să mai rămână doar un ceas,
Doar un minut,un scurt popas,
În golul cenușiu și sec
Din pieptul tău, ce-n creuzet,
Incearcă-n dans de menuet,
Să inventeze un solvent
Să-ți spele azi dintre păcate.
Câte iubiri s-au stins în noapte!
La fel ca ele și a mea,
Ca aburul dintr-o cafea,
Cu naivitate, așteptând,
Din partea ta macar un gând,
O întrebare, o mirare,
O lacrimă de supărare.
Dar nici un gest din partea ta,
Iubiri ghes nu-i poate da!
Câte iubiri s-au stins tăcut,
Într-un mormânt din piept zăcând,
Al tău, al meu, al ei, al lor,
Iubiri trecute, azi vă plâng!