Câteodată,nu ştiu ce-i cu mine… Câteodată , dorul vine să m-aline. În întuneric caut raze de lumină Să-mi lumineze ziua ce-o să vină… Mă dor tristeţi de nimeni neştiute Şi mă ascund în clipe abătute Crezând că dacă sunt doar eu Sfida-voi tot ce este greu… Şi lacrimile-mi curg în noapte Înconjurate de noian de şoapte! Şi din spărturi am adunat crâmpeie Să întregesc un suflet de femeie... Străină-i ziua şi-i prea rece Iar noaptea grea abia mai trece Şi e nespus de trist si de ciudat Să simţi că totul este terminat! Iar stelele în jur nu mai sclipesc! Şi-n noapte-adâncă nu zaresc Speranţa ce doream s-apară În viaţa mea, dulce-amară… Câteodată,aripile mi s-au frânt Când am zidit un dor înfrânt… Când,din iubire,ne-am trezit străini Alt vis a-ngenuncheat în mărăcini!