Găsesc intr-un Cerc perfecta ecuatie a unei elipse ce se rotește concomitent cu a mea ființă. Găsesc într-o Floare perfecta frumusețe a naturii ce se revarsă asupra sufletului meu neîndurat de griji. Găsesc în a mea căutare liniștea ce mi-o atribui, așa cum luna își însușește lumina orbitoare a soarelui. Cu toate astea, Cu neputință Nu găsesc ecuația inimei. Nu este liniară, nu este circulară, Este doar o formă A necunoscutului univers. Are tendințe de a fi o Floare, ce stăpânește idila Lunii, Dar rămâne neinteleasa În a mea ființă.