Se scurge-n van nisipul din clepsidră, În jurul nostru universu-și face scut Iar cavaleri ai timpului-n derivă Tăișul armelor de foc ei îl ascut. Sunt nemiloși în trecerea rapidă Și urme-adânci îți lasă pe-al tău chip, Sunt rani pe care-n viața ta aridă Ti le-a crestat neiertătorul timp. Doar trupul e vremelnic trecător Când orele se sting în infinit, Căci tu vei fi mereu nemuritor Cât vei iubi și vei mai fi iubit, Căci doar iubind vei mai simți iubirea Și-n inegala luptă tu vei izbândi, C-un zâmbet cald primi-vei nemurirea Când bravii cavalerii vor obosi. Căprar Florin