Ce aș spune eu, dac-aș fi fost pribeag

Ce-aș fi spus eu dac-aș fi fost pribeag?
...
Ce-aș fi spus eu dacă aș fi fost pribeag?
N-am mai trecut de mult pe-aici prin țară
Privesc în jur și-mi pare tot mai goală
Rămasă fără mai tot ce mi-a fost  drag!
...
O țară ce se stinge încet, încet din viață,
Asta aș găsi de m-aș întoarce aici,
Mulți oameni importanți, însă tot mai mici
Și-nmormântări cu măști negre pe față!
...
Nimic n-aș mai găsi din tot ce-a fost,
De m-aș întoarce, dac-aș fi fost plecat,
N-aș mai recunoaște tărâmul fermecat
Ce tinereții mele i-a fost un adăpost!
...
Nu cred c-aș recunoaște mai nimic pe-aici,
N-ar mai fi aici țara mea frumoasă,
Dacă m-aș întoarce, nu m-aș simți acasă,
Că țara-i ocupată acum, de măscărici!
...
Aș vedea mai multe mașini de lux și vile,
Pe dealurile goale păduri tot mai puține,
Aș mai vedea români uitându-se la mine,
Ascunzând sub mască viețile lor umile!