Ce să-ți mai spun, azi m-am plimbat. Era un soare cald și blând, dar mă simțeam înfrigurat... în minte se stârnea un gând năvalnic, ce m-a tulburat. Ce gând era, păi cum să-ți spun, era un gând rebel, iscat de dor de ducă, dor nebun să plec, cum și tu ai plecat pe al tău drum. Ce să-ți mai spun, nu ești aici și totuși, iată, o să-ți spun ce am făcut, ce fac. Nu zici nimic, cum nu ziceai nici când aici erai. Eu știu că tu auzi ce spun de ești cu mine, de nu ești, pentru că noi suntem oricum eroii propriei povești.