Ce-aș putea să fac, iubito, pentru tine?

Ce-aș putea să fac, iubito, pentru tine?
...
Și m-am născut pe lume, ce folos,
N-am făcut în viață niciun sacrificiu,
Dar pentru mine a murit Hristos,
În locu-mi îndurând cumplitul Lui supliciu!
...
Și ce folos adus-am eu în astă lume,
Dacă mâine plec, în urmă ce-o să las?
Pentru că am făcut aici un scurt popas,
Rămâne scris pe-o cruce doar un nume?
...
Ce am adus în plus eu omenirii
Când am venit aici cu mâna goală
Și am primit tăcând, florile iubirii,
În primii ani de viață, în prima zi de școală?
...
Cu ce este lumea prin nașterea-mi, mai bună
Când în viața asta eu am primit din plin,
Cerându-te pe tine tăcutului destin,
Iar el mi te-a adus și suntem împreună?
...
Adus-am astei lumi vreo pată de culoare,
Mai mult de-a încărca-o cu propriul meu gunoi,
Deși eu am primit acea frumoasă floare,
Ce-n primii ani de școală a încolțit în noi?
...
Dacă-n urma mea rămâne-un simplu nume,
Nu mai întreb ce face lumea pentru mine,
Ci eu, trăind aici, aș întreba mai bine,
Ce-aș putea să fac pentru această lume?
...
Și dacă mi-au rămas din puteri, puține,
Îți pun iubita mea, aceeași întrebare,
După fiecare noapte și răsărit de soare,
Ce-aș putea să fac, iubito, pentru tine?