Ceasornicar zelos, De ce nu te-i fi fost făcut tu popă? Ca să-mi vorbeşti întruna Despre nemurire Nu să repari Mereu Bătrânul orologiu, Că-mi trece vremea Să îmi dea de ştire. Că văd şi eu Uitându-mă-n oglindă Cum mi se-adună anii duşi Pe faţă Şi timpul are ani O veşnicie Eu n-am primit în dar Decât o viaţă. Neîncetat, O macină cesornicele tale Cu limba lor ce ticăie într-una De parc-o simt Din mine cum tot taie Felii de viaţă, Una câte una. Şi tu, Mânat de focul pasiunii tale Nu laşi nicicând Ceasornicul să tacă, Îl peteceşti mereu Cu visurile tale Şi zilele din mine Pleacă, Pleacă. .................................................... Ceasornicar bătrân, De ce tot stai încovoiat de spate? Ţi-i fi pierdut, Bag seamă, Şi tu, Tinereţea Printre rotiţele ceasornicelor tale. Nu te cuprinde oare Şi pe tine Azi Tristeţea? N-ai vrea cumva Acum Să nu fi fost acela Ce măsură Cu truda lui Pieirea? Ci, Să fi fost un popă preacucernic Să-mparţi, Cu har divin, Doar nemurirea?
sâmbătă, 31 mai 2025