Celor dragi și apropiați mie

CELOR DRAGI ȘI APROPIAȚI MIE

Motto:- iertare-ți cer! - iertare-ți dau!-

Of, voi vecini, și voi colegi,
și voi dragi rude nimănui
(ce-ați stat o viață lângă mine)
la ce v-ajută atâta
pizmo-răutate, dragii mei.

Iată, ce am și eu ca să vă spun:
-eu nu mai știu, cât bine
să vă fac,
iar voi la fel,
cât rău să-mi faceți.
Desigur,  voi la fel nu sunteți toți,
mai sunt și cei nepăsători,
și prea puțini cei binevoitori,
niște excepții.

Și plini de voi,
precum vă știu,
cu toți gândiți la fel:
-tu faci și noi ne lăudăm;
-tu faci și noi te criticăm;
-tu faci și noi scuze găsim;
-tu faci și noi ne eschivăm;
-tu faci și noi te lingușim;
-tu faci și noi doar profităm;
-tu faci și noi toți chicotim,
c-așa vrem noi, să-ți mulțumim.

Și trec și eu,
indiferent, pe lângă voi,
să vă răspund,
precum voi  mulțumiți.
Și uite-așa, ne-am petrecut,
și-o viață-ntreagă, noi am irosit.

Și în final la toți,
va spun:
-ce-mi pasă mie,
ce faceți sau gândiți,
eu, merg pe-a mea cărare.
Iar voi...
...voi toți, niște drăguți!
Și câți ca voi, oare
mai sunt prin lume.

P.S. -A fost un gând,
și atât.
O ficțiune oare?
O, Doamne iartă-ne!
și atât.

Alexandrina Spânu - SPERANȚE