Cer clemență

- Suntem în post, dar fantezii am multe,
Mi-s nopțile cu tine colorate
Și pigmentată ora cu păcate,
Dar cine stă durerea să-mi asculte

Ori să mă-ndrume către abstinență
Când te visez că-mi treci prin față goală,
O să primesc pedeapsa capitală
De ard ca lumânarea... Cer clemență

Că sunt fragil și plin de insolență,
Divinitatea poate să mă scuze,
Mă simt pierdut în fața unei muze,
Dar sunt dispus la orice penitență.

- E-un dezacord între idei și fapte,
Cine-ar putea, de altfel, să te-acuze
Că porți arzând dorințele pe buze
Și-un vis rămas din cea mai lungă noapte

Când rătăciți prin bezna pasiunii
Ne-am adorat ca sfinții din icoane,
Departe de luminile urbane
La limita de sus a rațiunii.

Ce dacă-i post, iubirea nu se neagă,
Nu mă dezic de ea, căci în esență
A renunța la vis e-o penitență
Pe care-am regreta-o viața-ntreagă.

Ioan Grigoraș &amp; Liliana Trif