Cereţi cânturi de iubire: Niciodată n-am iubit – Vesel cânt de fericire? Fost-am eu doar fericit? Nu, de când eu sunt în lume Nimeni, nimeni pe pământ N-a zâmbit l-a mele glume, N- ascultat al meu cuvânt. Nu, de când eu sunt pe lume, Fericirea n-am băut; De râdeam cu veselie, Eu în veci m-am prefăcut. Am întors apoi cojocul Când iubirii mi s-ofereau; Le-am fugit – şi râsul, jocul, Cu mândrie le-am respins. Plin de nevinovăţie În aceia tineri ani, Eu primeam cu bucurie Tot ce s-ar fi oferit. Astăzi ea mă înconjoară, Astăzi eu blestem şi fug. A mea inimă fecioară N-a primit. – Azi nu voi jug. Ah, odată orice femeie Mie-un înger se părea, Pe orişicare-aş fi iubit-o, Ce prima iubirea mea. Dar vai! cine-o să se uite La copilul cel ciudat Cu-a lui plete lungi zburlite Şi cu ochiul turburat? Aveam spirit – dar prea fine Păreau glumele-mi la proşti. Cei bătrâni credeau că anii Le da drept să nu m-asculte. Astăzi, voi, femei, iubire Mi-oferiţi – azi n-o voi eu. Azi bătrâni cer aprobarea-mi, Vor s-asculte sfatul meu. Dară astăzi cu mândrie Eu nu voi să le răspund. Ah! vor şti ei vreodată Câte lacrimi eu am plâns?
