În liniștea tăcerilor fecunde Aevea ca prin vis ni se arată Tărâmul luminărilor profunde Ce n-am călcat cu pasul niciodată. Cu umbra de sub norii de pe cer Se vede în oglinda sa rotundă Pământu-ntr-o hlamidă de mister Plutind prin aer pe pârtii de undă. Magii ne-au căutat trecutu-n stele Savanții de la Cern în izotopi Poeții-n vers și-n visele rebele Și multe-s scrise și-n ceaslov la popi. Am vrea s-ajungem la-nceput de lume Să luăm dumnezeirea cu asalt Dar când ne-apropiem de-un orizont anume Se-ntrezăreşte țărmul celălalt. De coborâm în noi ca-ntr-o fântână I-acolo un izvor cu apă vie Iar cel ce bea nu are să rămână Un călător pierdut prin veșnicie.
sâmbătă, 31 mai 2025