Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie...

Ce-ți doresc eu ție , dulce Românie...

Ce-ți doresc eu ție , mamă Românie,
Țara mea de jale, țara mea de chin ?
Mințile nervoase să-ți fie tărie
Că s-or săturat de-un guvern meschin!
Și de ăsta soro și de celelalte
Că toți fii tăi au plecat pe rând;
Și-au lăsat în urmă: mamă,soră ,frate
Sau poate copiii la bunici, plângând.

Și-ai rămas în mâna celor ce-au uitat
Că strămoșii noștri greu te-au mai păstrat,
Au ținut cu dinții și-au luptat ca leii
Și-acum pe-a ta glie cresc numai ciuleii...
Mulți copii de-ai tăi, de ani te-au lăsat
Și-au luat alte drumuri cu pas apăsat,
Cu ranița-n spate, și cu jale-n suflet
Nu le știe nimeni urletul din suflet...

Dar toți ne-om întoarce și-om purta cu noi,
Visul tău de-o viață: „Să scapi de ciocoi.”
Vis de răzbunare negru ca mormântul
Și unde-i găsim să-ți deschizi pământul
Să-i înghiți pe toți, corupți sau mișei
Că te-au dat la alții pe doi lei sau trei
Și să spunem lumii large c-am învins
Că nimeni pe lume nu-i de neatins.

Că făcut-au legi ca să le convină
Și de te-au furat să n-aibe vreo vină.
C-au imunitate, sunt parlamentari...
Dar noi știm prea bine :„niște sedentari...”
Ce dorm în fotolii că-s „prea obosiți”,
Iar Tu îi plătești cu bani irosiți,
Ia de la bătrâna ce n-are o pâine
Sau de la copilul ce la școală mâine
N-are cărți pe bancă, nici măcar creion
Că parlamentarul vrea să fie domn.

Îngerul iubirii de-acum să-ți vegheze
Hotarele toate și pe noi pe toți
Grânele-n hambare să se-mbelșugheze,
Și plătind din greu să-i vedem pe hoți,
Mamele în brațe copiii să-și strângă
Că destul rugat-au pe cel sfânt ceresc...
Vis cu împlinire, fală și mândrie 
Dulce Românie, asta ți-o doresc !

de Bella Popescu