Chemarea Primăverii Din cerul cel cu zări albastre O, Primăvară, printre astre Scăldată-n soarele de aur - Revin' pe plaiul ţării noastre Cu cel mai splendid tezaur Înveşmântată-n flori de laur, Cu de-argint, petale caste Ca o Regină-n falduri vaste, Şi-n verde să-nfrumuseţezi Tot anu-n câmpii şi-n livezi! Revino-n dorul sfânt al vieţii În freamătul scump tinereţii! Când lin cobori dinspre înalt Aducând nimbul frumuseţii, Pe-a Ţării glie ce-n cânt salt Privind cuprinsul parcă-i alt' Din vechi imperiu, cel al ceţii, Când se ivesc zorii dimineţii, Şi soarele-n mândrul tezaur Ne scaldă -n razele-i de aur. O, Primăvară! ... Primăvară! ... În farmecul ce te-nconjoară, Înveşmântată-n dalbe flori Să-mpodobeşti totul în ţară Prin nestematele-ţi comori Transpuse-n răsărit de zori Pe-a suprafeţei obşte clară Tot mai bogată ca s-apară, Cu munţi şi dealuri, cu livezi În străluciri de-amarant verzi. Pe-aripi de dor din depărtare S-aduci comoara migratoare, În stoluri păsări, mii de mii, Căci aşteptăm cu nerăbdare Prin triluri dulci, de simfonii Zburând spre soare ciocârlii, 'Nălţând superba lor cântare Ca-n zi de mare sărbătoare, La viaţa prea dulce a-nvierii Prin zorii scumpi ai revederii. În smarald de cristal senină De cântec şi de soare plină, Revin' cu salbe mii pe ramuri Purtând coroane de sulfină - Ghirlande ca mândre flamuri Ducând ştirea peste neamuri, Prin voia Domnului, deplină Că Ţara ni-e toat-o grădină, Un colţ de Rai, ca în poveşti Ce admirând simţi că trăieşti. În verde scump să-ntinereşti Să schimbi şi să însufleţeşti Poieni şi crânguri, şi câmpii, În straie noi să-mpodobeşti, Fiind semn că Primăvară, vii, Cu dorul scump de Veşnicii Ce-n suflete, tu să-l sădeşti Prin dulcile-aşteptări cereşti, Că-n " Primăvara Veşniciei " Cânta- vom " Oda Bucuriei!" Flavius Laurian Duverna