Am încercat să te pictez, iubire, așa cum îmi închipui eu că ești! Vedeam un chip, un suflet, o sclipire, iar bietul meu penel … ce zvârcolire, ce căutări prin gânduri prea lumești! Culorile amestecate-n grabă, priviri ce, să clipească, nu-ndrăzneau văzând, pe șevalet, cum se înjgheabă ca-ntr-un poem, silabă cu silabă, un vers adus de îngeri ce-l cântau. Iubita mea, ai devenit iubire, căci, la final, pe pânză-a răsărit un chip ce nu e gând, nu-i amintire, ești tu, și mă privești cu-acea privire de care sunt, demult, îndrăgostit.
sâmbătă, 31 mai 2025