Cine eşti, străine? Ce-ai venit să ştergi ? Gândurile mele, amintirea lui, Celui pentru care viscolul de-afară Mă mai poartă încă peste mări hai-hui? Cine eşti străine? Ăste rupte crengi Pomul tot din mine, ramurile toate, Sunt bolnave toate de amar albastru De nepuse mese, de singurătate Cine eşti, străine? Şi-unde vrei să mergi? Unde crezi c-adapă dorul , neputinţa, Sau topita tundră din ăst lăstăriş ? Cine-ţi este ţara? Care ţi-e credinţa ? Cine eşti străine? unde vrei s-alergi? Unde vrei cu tine să mă iei pe culme? Unde crezi că poate lumânarea mea Să mai lumineze, să mai ardă-n lume ? Cine eşti străine? Cum poţi să-nţelegi? Nu mai creşte iarbă în cetăţi sub brazde Nu mai iese seara luna de sub nori Nu mai suntem oaspeţi, nu mai suntem gazde Cine eşti, străine, ce-ai venit să ştergi? Ce-ai venit să tulburi? Ce-ai venit să-mi spui? Nu-s decât un ţipat, scris pe colţ de inimi Cât un ceas de patimi, agăţat în cui Cine eşti , străine? Ce-ai venit să-mi spui?
sâmbătă, 31 mai 2025