Cine-i Nenea? Fetelor, sunt de la ţară, ar, prăşesc, pun la porumb, Iar când plec să dau la peşte pun în undiţă un plumb! Pe fir aş putea să pun două, trei, ba chiar si patru, Însa sporul-i când e unu… asta o spune baiatu! Ieri, în oraş m-am dus, am luat undiţa la mine, Mi-a zis vecinul Costică: în oraş trage mai bine... Pe centură, o fată-n mini, stătea lângă Lukoil... Eu, când e să dau la peşte, uşurel mă duc tiptil, Blând, petalele de vis se urcau spre miazăzi şi-n tăcerea purpurie o sorbeam prin ochii vii. Am trecut pe lângă dânsa, aveam capul aplecat. Fluierând uşor a... şagă: - unde mergi, m-a întrebat? Mi-a dat mama învăţătură, să dau bună ziua, ades, Să mă aplec, să dau bineţe, la domniţe... mai ales! - Bună, am zis, şi mai departe am păşit uşor, tăcut M-a întrebat,aşa în grabă, - eu te văd cam abătut? - Uite, draga mea, am zis, eu mă duc să dau la peşte Am o poftă aşa de soare, arde-n mine viaţa, creşte! S-a uitat duios la mine. - Ah! a zis, TIR-ist îmi eşti? Cât ai luat, cât dai lu nenea, mergi la el de te grăbeşti? Eu acum vă spun pe bune, ştiu că balta nu-i cu plată, Ce-a vrut să zică duduia? să mai trec să întreb odată? Sau la balta din oras s-a pus taxă făr’ să ştiu? Cine-mi cere, oare cine, peşte mult să-i dau, şi viu? Ştie că mă duc la sigur? De aia zice că-s TIR-ist? Eu vă spun doar vouă asta, nu prea sunt... afacerist! Niciodată nu dau drept, TIR-ul nu e arma mea… Să spun la derută fetii, altă slujbă, aş putea? Sau s-o las... aşa la glumă, că-s TIR-ist, TIR-ist sadea, Dar ce-nseamnă slujba asta, cine-i Nenea şi ce vrea?