Citeşte-mă, te rog! vol. Culori pe eşafod Când vine dorul pentru mine te uită şi, te rog, citeşte! În părul meu, să afli taine care îţi vor ameţi sufletul şi te vor face să rodeşti; apoi, în ochii mei vei afla marea cu aripi de valuri, cu spumele de viu, cu fluturi de apă care îţi vorbesc în vis, despre mine; citeşte! În inima mea şi ai să simţi zenitul, iubirea care bate ritmic c-un tunet în vara permanentă; mai citeşte atent şi-n sufletul meu şi vei avea imaginea clară a tot ce simt, tot ce gândesc şi cât de mult te iubesc… În frunze, să citeşti, apoi ai să descoperi acolo versuri, cânturi şi foarte mult alb într-o pictură desăvârşită a naturii. Te uită, citind şi la cascadele de cuvinte, şi la fântânile arteziene ce-aruncă litere, şi la istoria pe care mi-o doresc ordonată, fierbinte, şi la timpul pe care-l las fără jupoane, şi la clipele pe care le smulg, una câte una, din ochiul soarelui… Citeşte-mă, te rog!