priveam pasărea aceea cum se plimbă prin colivie cum încerca un zbor uitat în micul ei univers unde totul se reduce la semințe și apă la stropii de ploaie care ajung căteodată prin zăbrele pasărea aceea mă privea scurt și aștepta căteodată cânta iar cântecul ei se prelingea pe pereții coliviei și-l auzea numai ea pasărea aceea care uitase să zboare mă privea în timp ce alte păsări se roteau în lumină și mureau adina v. 10.07.2019