Un copac dormea-n pǎdure Într-un luminiş Pustiu Şi visa cǎ o secure Nu mai vine Aşa târziu. Îl privesc cum se foieşte În dumbrava Minunatǎ. Ispitit, l-aş întreba Dacǎ suferǎ, Vreodatǎ, Când e singur-singurel, Fǎrǎ mamǎ, Fǎrǎ tatǎ. Dar, Trezindu-se din vis, Priveşte cerul În zare Cu-n regret Bine ascuns În lipsa lui de mişcare.
duminică, 13 iulie 2025