Navigăm pe corabia tăcerii, Iar matelot e doar inima mea Și ascultăm în vraja adierii Un cântec trist venit de pe o stea. Privirii mele din ceruri îi răspund Magice sclipiri ce vin din infinit, Sau ochii tăi în taină îmi ascund Strălucitoare amăgiri fără sfârșit? Citesc în ei iubirile promise Demult pierdute, departe-n univers, Căci au rămas cuvintele nescrise… S-au rătăcit de al iubirii vers. Dar poezia vieții-i nesfârșită, Dacă-ntre noi s-a așternut tăcerea Vom scrie-o altă strofă plămădită C-un strop de suflet ce-aduce mângâierea Căprar Florin
sâmbătă, 31 mai 2025