Cu ce se servește poezia?

Poezia se servește cu dragoste,
a șoptit fata aceea cu ochii mari și umezi, de după colț.

Poezia se servește cu o mângâiere pe frunte,
a rostit repede un copil și a fugit intimidat.

Cu o cană de lapte cald și biscuiți,
a spus femeia cu capot verde, care întindea rufe pe sârmă.

Poezia se servește cu o cafea neagră și în timp util,
a mustăcit din mașină, la semafor, un șofer grăbit.

Poezia se servește cu puțină tărie,
a mormăit un chefliu moleșit pe o bancă.

Noi servim doar epitafuri cu medicamente,
a zâmbit un medic cu cinismul unui salon de spital.

Ascult, merg mai departe și iar întreb:
Voi știți cu ce se servește poezia?