pe aici lumea mai crede în Dumnezeu îl aşteaptă la porţi câţiva prin biserici tu crezi în inimă în sângele smintit ce-ţi aleargă pe circuitul singurătăţii mele dar durerea durerea cum e? aici vorbim aceeaşi limbă suntem prieteni de mici (dar de fapt ştii asta) acolo dor amintirile când se schimbă vremea? speranţele au catargul mai înalt ca la noi? spune-mi iubito cum eşti dacă mai poţi respira cu atâta dor prin plămâni şi dacă ai reuşit să arunci o parte din trecutul stricat la noi în oraş a început apocalipsa (acum e în cartierul vecin) se mişcă încet (din lipsă de fonduri) în rest sunt toate aşa cum le-ai lăsat nici praful nu l-am şters de pe umbra sărutului de adio povesteşte-mi de tine de noi dacă mai ştii ceva