Cum pleacă vara pas după pas în zi... În noapte ne atrage-n erezii Chiar dacă voalul toamnei ne-nfășoară Cu certitudinea ce a-nceput să doară! Dar pasul verii spre-amintiri se-ndreaptă Și frunza verde razele le-așteaptă Când totu-i copt și tot pe câmp e gata, În calendarul propriu nu schimb data... Plecând, vara se uită peste umăr, Pe cer, stoluri de păsări fără număr Se duc în zbor spre-aceiași destinație Și eu rămân cu norii-n contemplație. De ce-mi trimiți bezele și mă minți, Frumoasă vară cu plete fierbinți? De ce îmi spui că nu mă părăsești Când simt tristeți și rănile trupești? Vrei să faci despărțirea mai ușoară Vrei ca plecarea ta să nu mă doară... Acum am înțeles ce pregătești, Pleci să revii cu forțe noi, celești!