Cum se cade?

- Ai auzit şi tu că ziua scade?
Eu fac ce fac şi intru în bucluc,
Habar nu am ce-nseamnă “cumsecade”,
Pe alte căi poveştile mă duc.

Am încercat ad literam, iubite,
Să mă comport aşa cum alţii spun,
Dar prea banale căi şi prea finite
Aş traversa. Eu n-am destin comun...

Sunt vis din vis şi noaptea escapade
M-atrag, iar tu, pe cât de vinovat,
Nu vrei să-mi spui şi mie cum se cade
Să mă comport? E-atât de complicat?

- Aici, în nord, parcă-și comprimă ora
Minutele. E vreme de răsfăț,
Pe cerul gri, dansează aurora,
Spune-mi ce vrei, îți jur c-o să te-nvăț

Să calci cu fruntea sus pe eticheta
Impusă de nebuni, rigori de rând
Le vom lua la țintă prin luneta
De la etaj... Și-o să-ți propun râzând

Să ne-aliem, să ducem cruciade,
Eu numai mie însumi mă supun,
De-aceea-ți spun, iubito, cum se cade,
Să mă urmezi, că ești pe drumul bun!

Liliana Trif & Ioan Grigoraș