Curcubeul din flori

Mereu înşelaţi, mereu trădaţi, de cei,
Care ne făceau a crede că sunt zei,
Am abandonat apoteozele,
Am înţeles, că metamorfozele
Etice sunt doar deşarte iluzii,
Am obosit să descâlcim confuzii,
Cu care suntem tot timpul confruntaţi,
Dintotdeauna-m fost de zei ignoraţi,
De-aceea noi îi vom ignora pe ei,
Să-şi simtă zădărnicia-existenţei...
Şi dacă noi vom vedea adevărul,
Dacă zeii ne vor înnora cerul
Şi ne vor pedepsi cu veşnice ploi,
Vom găsi destulă iubire în noi,
Ne vom dovedi îndelung răbdători
Iar curcubeul ni-l vom găsi în flori…